Despre Ea. “Povestea celei mai inteligente femei de la Hollywood”

                                                                    Hedy Lamarr

Hedwig Eva Maria Kiesler s-a născut în 1913 în Austria, în familia unui bancher respectabil.  La vârsta de 17 ani debutează în teatru, apoi în cinema, în roluri secundare.  - See more at: http://www.ironicblonde.com/2012/03/06/despre-ea-povestea-celei-mai-inteligente-femei-de-la-hollywood/#sthash.DmPwecgO.dpuf__._,_.___Reply

 

…Hedwig Eva Maria Kiesler s-a născut în 1913 în Austria, în familia unui bancher respectabil. 

 La vârsta de 17 ani debutează în teatru, apoi în cinema, în roluri secundare. La 20 de ani,apare într-opelicula de producţie cehă, întitulată “Extasy”, într-o scurtă scenă nud, unde aleargă goală prin iarba udă de ploaie după un cal, scăpat din frâu.

 

Episodul “fierbinte” a scandalizat opinia publică, familia, anturajul, astfel că părinţii au hotărât s-o mărite urgent pe Hedwig, pentru a închide gura lumii.  Datorită frumuseţii ei magnetice, pretendenţii nu au întârziat să apară, părinţii făcând, probabil, un casting, iar sorţii au dorit să cadă cu toată greutatea pe Fritz Mendl, un magnat al industriei subterane cu armament, putred de bogat. Sărmanul şi “putredul” Fritz s-a îndrăgostit nebuneşte de tânăra lui soţie, însă nu e greu de dedus că această iubire era perfect unilaterală!  De câteva ori nefericita Hedwig  a încercat să fugă unde o duceau ochii, pentru a scăpa de căsnicia insuportabilă, dar toate tentativele ei de evadare au fost sortite eşecului. După un răstimp, fiind o fată tenace, Hedwig “coace ” un scenariu mai ceva ca în telenovelele mexicane: îşi adoarme camerista cu somnifere, se îmbracă în uniforma ei şi reuşeşte, în sfârşit, să fugă. Nu se opreşte decât în America! Bineînţeles  că Hollywoodul  a  primit-o cu braţele deschise, parte datorită frumuseţii ei uluitoare, parte datorită scandalului imens declanşat, care asigura interesul publicului pentru nou-apăruta divă. Totuşi, producătorii i-au recomandat să îşi ia un pseudonim. Aşa a apărut ,

Hedy Lamarr – una dintre cele mai frumoase femei ale Hollywoodului.Între timp la urechile ei au ajuns zvonuri cum că fostul soţ  i-ar furniza armament lui Hitler, iar frumoasa austriacă îi ura pe fascişti din tot sufletul.  S-a decis să acţioneze. Cine a spus că o femeie frumoasă nu poate fi şi inteligentă?… Hedwig Eva Maria Kiesler a demonstrat  că afirmaţia de mai sus este una nefondată. Datorită inteligenţei sclipitoare şi a memoriei bune Hedwig a apucat să înveţe câte ceva despre arme în  perioada petrecută alături de soţul ei. În special o fascina principiul de acţiune a sistemelor de orientare a torpilellor şi a rachetelor anti-navă. Hedwig avea câteva idei cu privire la ghidare torpedelor prin radio, pe care dorea să le pună în practică. Dar, când s-a adresat  Consiliului Naţional al Inventatorilor din USA, aceştia nu au luat-o în serios, sugerându-i să vândă mai bine obligaţiuni de război – ce altceva, în opinia lor, putea să mai facă o femeie, care arată aşa cum arăta ea şi vreasă-şi ajute naţiunea?… Furioasă, Hedy a renunţat temporar la idee, apucându-se de vândut obligaţiuni.

 Ce e uimitor, că a reuşit să adune o sumă inpresionantă de câteva milioane de dolari, deoarece îi oferea câte un sărut fiecărui investitor, care cumpăra obligaţiuni de
> 25 mii de dolari. Vă puteţi imagina ce coadă era acolo!

În 1940 viaţa frumoasei actriţe ia o turnură neaşteptată. Ea îl cunoaşte şi se căsătoreşte cu compozitorul avangardist George Antheil, celebru deja pentru orchestra lui, compusă din elici de avion, clopote şi pianole. Pasiunea pentru invenţii este punctul lor comun, aşa că proaspeţii soţi se apucă să experimenteze. În sfârşit, ideile lui Hedwig începeau să se materializeze. În decembrie 1940 cei doi deja depuneau cerere pentru brevet de invenţie. În august 1942 ei obţin brevetul 2.292.387 “Sistem de comunicări secrete”  Invenţia, clasată “Top secret” până în anii 80,  permitea manipularea frecvenţelor radio în baza  aşa numitului “salt în frecvenţă” şi a fost folosită în cel de-al doilea război mondial pentru a evita detectarea ori manipularea torpilelor de către adversari.  La începutul anilor 80, fiind desecretizat dosarul, invenţia a început să fie folosită şi în scopuri civile, ea stând la baza tuturor  sistemelor de telecomunicaţii  de azi, bazate pe “saltul în frecvenţă” – telefonia modblă, sistemul Wi-Fi, Bluetooth, etc.

Hedy  Lamarr a murit în 2000, lăsând în urma ei o filmografie impresionantă, alături de actori ca Spencer Tracy, Clark Gable sau Jimmy Stewart, precum şi un şir nu mai puţin impresionant de invenţii. Doar lupta  frumoasei Hedy cu naziştii, ce a dus la apariţia telefoniei mobile de azi, cât valorează! Concluzie: nu e un lucru tocmai înţelept să provoci o femeie frumoasă şi deşteaptă! În loc de încheiere:

 Data de 9 noiembrie, ziua de naştere a actriţei Hedy Lamarr  este declarată în USA Ziua

  Inventatorului

   sursa: http://www.hedylamarr.com

Ziua Inventatorului.

Ziua Inventatorului.

Hedwig Eva Maria Kiesler s-a născut în 1913 în Austria, în familia unui bancher respectabil.  La vârsta de 17 ani debutează în teatru, apoi în cinema, în roluri secundare.  - See more at: http://www.ironicblonde.com/2012/03/06/despre-ea-povestea-celei-mai-inteligente-femei-de-la-hollywood/#sthash.DmPwecgO.dpuf__._,_.___Reply

SONATA LUNII-O poveste care te invata adevaruri despre viata !

                                                            Ludwig van Beethoven
                 

                         
                           Un suflet dezamagit si surd descrie unui suflet orb,stralucirea,singuratatea si maretia..

 
                                               
                                            
                                                   Sonata lunii

Care dintre noi nu a avut vreodata un moment de mare durere?

Cine n-a simtit in vreun moment al vietii dorinta de a renunta?
Cine inca nu s-a simtit singur, extrem de singur si a avut senzatia de a fi pierdut sensul sperantei? Nici oamenii faimosi, bogati, importanti nu sunt scutiti de a avea momentele lor de singuratate si de adanca amaraciune. La fel i s-a intamplat unuia din recunoscutii compozitori ai tuturor timpurilor, 
Ludwig Van Beethoven, nascut in anul 1770, in Bonn, Germania, care a murit in anul 1827, in Viena, Austria.Beethoven traia una din aceste zile triste, fara stralucire si fara lumina. Era foarte abatut din cauza mortii unui principe al Germaniei care fusese ca un tata pentru el.Tanarul compozitor suferea de o mare lipsa de afectivitate. Tatal sau era alcoolic inrait si il batea. A murit pe strada din cauza betiei. Mama sa a murit foarte tanara. Fratele sau de sange nu l-a ajutat niciodata cu nimic si la toate astea se adauga agravarea bolii sale. Simptomele de surzenie incepeau sa-l tulbure, gata sa-l lase nervos si iritat.
Beethoven putea sa auda doar folosind un fel de trombon( palnie) acustic in ureche. Lua cu sine totdeauna o hartie si un caiet pentru ca oamenii sa-si scrie ideile si asa sa poata comunica, insa nu toti aveau rabdare pentru asta, nici ca sa-le citeasca de pe buze.
Dar cum niciun fiu al lui Dumnezeu nu este uitat, sosi ajutorul spiritual, prin intermediul unei fete oarbe, care locuia in aceeasi modesta pensiune, unde se mutase Beethoven, si care ii spuse aproape strigand „Eu as da totul ca sa pot vedea o noapte cu clar de luna”.
Auzind-o, Beethoven se emotiona pana la lacrimi. La urma urmei, el putea vedea! El isi putea pune maiestria in compozitiile sale.
Pofta de viata ii reveni si atunci compuse una din piesele cele mai frumoase ale umanitatii: „Sonata Clar de luna”.
În tema sa, melodia imita pasii lenti ai unor persoane, probabil ai sai sau ai altora, care duceau sicriul mortuar al principelui, protectorul sau.
Privind la cerul argintat de clarul de luna si amintindu-si de tanara oarba, ca si cand s-ar intreba de cauza mortii unui mecena atat de iubit, el se lasa cufundat intr-un moment de adanca meditatie transcendentala.
Unii specialisti in muzica spun ca cele trei note, care se repeta insistent in tema primei parti a Sonatei, sunt cele trei silabe ale cuvantului „why?” (de ce?) sau ale altui cuvant sinonim, in germana.
Dupa ani de la depasirea suferintei, va veni incomparabila “Oda a bucuriei”, ultima parte din Simfonia a IX-a, care incununeaza misiunea acestui compozitor, deja cu totul surd.
“Oda bucuriei” exprima recunostinta sa adusa vietii, pentru faptul de a nu se fi sinucis.
Totul datorita acelei fete oarbe, care i-a inspirat dorinta de a transpune in note muzicale o noapte cu luna.
Cu sensibilitatea sa, Beethoven a descris, prin melodie, frumusetea unei nopti scaldate de clarul de luna [razele lunii], pentru cineva care nu putea vedea cu propriii sai ochi.
Ludwig van Beethoven este unanim recunoscut ca unul din cei mai mari compozitori din istoria muzicii. El a lasat posteritatii opere nemuritoare, printre care: noua simfonii (a III-a Eroica, a IV-a a Destinului, a VI-a Pastorala, a IX-a cu finalul Oda bucuriei pe versuri de Friedrich von Schiller, adoptata ca imn oficial al Uniunii Europene); cinci concerte pentru pian si orchestra (remarcabile al IV-lea si al V-lea Imperialul); un concert pentru vioara si orchestra; Missa solemnis; 32 Sonate pentru pian (printre care a VIII-a Patetica, a XIV-a Clar de luna, a XXIII-a Appassionata); Sonate pentru vioara si pian (mai cunoscuta Sonata Kreutzer); 16 cvartete pentru coarde; Opera Fidelio. Productia muzicala a lui Beethoven este considerata in mod traditional ca o punte intre Clasicism si Romantism

Clar de luna este Sonata pentru pian nr. XIV in do diez minor, cunoscuta si cu numele de Sonata lunii. Beethoven a compus aceasta sonata in 1801 si a dedicat-o Contesei Giulietta Guicciardi de care era indragostit. În 1832, poetul Ludwig Rellstab a comparat melodia acestei sonate cu lumina lunii reflectata pe un lac. De atunci piesa este cunoscuta ca “Sonata lunii”. Sonata are trei miscari (parti).
    
Pe baza istorisirii relatate de muzicianul Enrique Baldovino