In ziua in care m-am iubit cu adevarat
(poem atribuit lui Charlie Chaplin)
In ziua in care m-am iubit cu adevarat,am realizat ca nelinistea si suferinta mea emotionala nu erau nimic altceva decat semnalul ca merg impotriva convingerilor mele.
Astazi stiu ca aceasta se numeste........
Sunt eu insumi.
In ziua in care m-am iubit cu adevarat,am incetat sa-mi mai fie teama de timpul liber si am renuntat sa mai fac planuri mari,am abandonat mega-proiectele de viitor.
Astazi fac ceea ce este corect,ceea ce imi place si in ritmul meu.Astazi stiu ca aceasta se numeste.........
Simplificare.
In ziua in care m-am iubit cu adevarat,am incetat sa mai caut
sa am intotdeauna dreptate si mi-am dat seama de cat de multe ori m-am inselat. Astazi am descoperit ca aceasta se numeste......
Intelepciune.
In ziua in care m-am iubit cu adevarat,am incetat sa retraiesc trecutul si sa ma preocup de viitor.Astazi traiesc prezentul,acolo unde se petrece intreaga viata.Astazi traiesc clipa fiecarei zile.
Si aceasta se numeste .......
Plenitudine .
In ziua in care m-am iubit cu adevarat,am inteles ca ratiunea ma poate insela si dezamagi.Dar daca o pun in slujba inimii mele,ea devine un aliat pretios.
Si toate acestea inseamna..............
Sa stii sa traiesti cu adevarat !
"A te iubi pe tine insuti inseamna inceputul unei iubiri
de o viata intreaga"
(Oscar Wilde)
Un comentariu:
Par(ad)isul merită o liturghie…
(Henric al IV-lea)
Te mângâi pe fiecare curbă,
Ce lin coboară sau se urcă.
Le urmăresc cum se desfac,
Cum se adună
În piscuri
Sau în văi adânci,
Sărut aprins trupul tău de zână
Pe albul cast, ce nu-mi pune pricină,
Când la el mă cheamă
Fără prejudecăţi sau teamă,
Patimi, iubiri ori gelozii.
Femeile cu ciudă privesc
După tine,
Când cu mine
Pe stradă ne zâmbim ori îţi zâmbesc
Şi ne plimbăm ţinându-ne de mână
De şapte ori pe săptămână…
Iar după ce seara lin coboară
Acum în miez torid de vară,
Retraşi în dormitor,
M-aplec spre tine cu pătimaş amor,
Să-mi sting pasionatul dor.
Dorul de tine, dorul de iubire
Ce cuprinde nopţile-n neştire
Pătimaş şi cu nestăpânire,
Să te iubesc pe tine
Şi-al tău trup fără stăvilire.
Braţe moi, rotunde-s primitoare,
Şoldurile-s largi copleşitoare,
Sâni tari, bogaţi, rotunzi, ameţitori
Şoldurile-s largi, paşii provocători
Iubindu-ne nu simt că trece timpul,
Nici că-mi schimb şi anotimpul
În pas domol, mai rar galop
Sfâşiat de doruri, ca-n potop
Ţi-admir din inimă al tău trup,
De el privirile cu greu le rup.
Viaţa întreagă am să te iubesc,
Iar trupul mereu am să ţi-l doresc.
Şi am să te admir, cât am să trăiesc…
Trimiteți un comentariu